Chiar daca

Chiar daca nu am zambit mereu si poate ca am avut mai multe dezamagiri decat impliniri, mai multe zile negre decat stralucite, chiar daca nici pana acum nu am gasit un raspuns, chiar daca nu stiu pentru ce sau pentru cine traiesc, chiar daca zilele mele se vor termina candva, chiar daca poate niciodata nu voi fi fericit si nu voi intalni persoana potrivita, chiar daca inima mea canta in diferite acorduri, chiar daca rasuflarea ta e mai fierbinte decat razele de soare iar vantul e cel care ma mai mangaie pe fatza, chiar daca atunci cand inchid ochii vad doar tristete, iar daca ii deschid asemenea, chiar daca am un suflet captiv ce asteapta sa invete sa simta, chiar daca sunetul ploii e muzica ce-mi mai place, chiar daca un accord de chitara m-ar face sa strig mai stai, chiar daca imaginatia mea depaseste uneori limitele normaluilui, chiar daca inima ta e calda, dar nu eu sunt sursa, chiar daca dragostea nu se masoara ci doar se simte, chiar daca gandurile mele se pierd printre nori, chiar daca te mai intrezaresc undeva, chiar daca te desenez in minte in fiecare noapte, ciar daca visul meu e acelasi, chiar daca parul tau ma gadila candva pe fatza, chiar daca grijile mele au trecut de cer, chiar daca nu vei fi niciodata a mea si chiar daca mainile-mi tremura pe taste atunci cand vreau sa scriu acest text, iar lacrima mi se prelinge pe gat sa,as vrea doar sa…sa ma intelegi sau mai degraba sa ma crezi.

dor de noi

Imi va fi dor candva de noi,
Dar timpul doar va trece,
Nimic nu ma va vindeca,
Iar zambetu-ti e rece.

Am sa-mi aduc aminte doar
De zilele cu soare,
Dar ochii mei pierduti vor fi
Fara a ta culoare.

Si sufletul meu va fi gol,
Iar zambetul de piatra,
Pacat ca te-am iubit atunci
Cu inima curata.

M-am resemnat acum plangand
Pe foile din carte,
Si iarasi ti-am scris rand cu rand
Ca voi pleca departe.

Un regret

Ai vrea ca sufletul sa-ti fie
Mai cald decat un soare,
Ai vrea ca nebuna sa stie,
ca o iubesti si doare.

cand intr-o seara s-a stins totul
si intr-o noapte s-a distrus,
cand intr-o zi s-a spart norocul
si lacrimi multe-au curs.

privesti,auzi, dar stai deoparte,
nu vrei sa strigi, sa plangi, asculti.
o inima, un vis departe
si intr-o zi ai sa o uiti.

si zambet nu-i si ganduri nu-s,
te face sa te simti in plus,
dar lasi si pixul lasi si foaia
si-astepti sa cante din nou ploaia

vezi, vezi ma ca am cuvant!

Chiar daca sufletul meu e ratacit…chiar daca nu mai e la tine…chiar daca zilele de fericire s-au dus precum norii purtati de vant,precum se arde chibritul,precum vantul scutura frunzele uscate. Chiar daca vreau dar nu imi mai doresc, chiar daca imi doresc, dar nu mai pot, chiar daca mi-am rupt din suflet ca sa fiu aici, chiar daca am pierdut atatea nopti, atatea zile, atata rabdare ce s-a consuat, atata tristete ce s-a asternut pe inima mea, atata dezamagire indurata. Chiar daca nu mai pot, am promis, am promis ca voi fi cu tine, am promis ca vom fi doar noi. Poate ca nu e bine ca ma sacrific pe mine, dar sper sa apreciezi ca am cuvant.

Atat am avut de zis…doar sa nu uit ca am promis

Imi pare rau

din nou nu ma pot abtine sa nu iti zic... poate nu ma crezi. stiu ca nu mai ai incredere in mine, dar ma simt totusi. vreau sa iti spun ca imi pare rau pentru ce am facut. am recunoscut o data, dar nu cred ca ai crezut atunci. nu meritam lacrimile tale pentru chestia asta. nu stiu daca vreau sa ma impac cu tine sau sa ma impac mai intai cu mine insumi. nu cred ca ma crezi cand iti spun ca te=am iubit, dar "te-am iubit". nu mai are nimic niciun rost acum si nu vreau eu sa gasesc rostul si sa ii dau viata. vreau doar sa iti arat ca imi pasa. ca nu sunt ca ceilalti. macar atat pot sa iti spun: IMI PARE RAU

Zambet de inger

Am pornit in cautarea fericirii pe drumul visului. Am vazut multe: Poiana Tristetii, Lacul Tacerii, Padurea Prieteniei, Poteca Pierii. Paraul Iubirii,
Ajungand in Poiana Pieriri am vazut toate persoanele dragi pe care le-am pierdut cu timpul, toti pe care i-am uitat cu timpul, fiecare zambet pierdut in grijile maturitatii, fiecare lacrima cazuta din soare prelinsa pe obrazul meu drept si fiecare clipa de tristete din viata. Am mers mai departe unde am dat peste Lacul Tacerii. Acolo mi-am adus aminte de fiecare cuvant pe care nu l-am spus la timp, fiecare regret din cauza ca am vorbit prea mult si fiecare vorba pe care o asteptam de la “ea”. Am trecut si prin Padurea Prieteniei, unde mi-am revazut toti prietenii ce m-au sustinut de fiecare data, toti cei care m-au ajutat atunci cand mi-a fost mai greu, fiecare vorba buna spusa de cel mai bun prieten am auzit-o din nou, fapt ce mi-a dat puterea sa merg mai departe. Pentru a ajunge la sfarsitul drumului a trebuit sa merg pe Poteca Pieririi. Un val de neputinta m-a cuprins. Am vazut acolo pe toti cei care au pierit pentru a putea ajunge la capatul drumului si pe toti cei care voiau sa ma opreasca din parcursul meu pana atunci fara cusur. Toti voiau sa ma ia cu ei sa nu-mi ating telul, dar am razbit si am mers mai departe, lasand in urma uitarea.
De departe se auzeau niste soapte gingase ce-mi gadilau urechile si-mi incalzeau sufletul atat de trist si singur. Nu mai aveam vlaga, dar am alergat cu ultimele puteri pana acolo. Mai aveam doar un pas si am alunecat. Am cazut intr-o apa adanca. Am simtit ca ma inec fiind foarte agitat la inceput. Nemaiavand puteri, corpul mi s-a inmuiat si m-am lasat purtat de apa ce curgea spre nu stiu unde. Mi-am pierdut cunostiinta. M-am trezit deodata intr-un loc pe care nu l-as putea descrie in cuvinte, pe care nu l-as putea desena sau picta. Un peisaj mai mult decat mirific, unde visele prind viata. Eram ud leoarca dar nu simteam raceala. Am vizitat imprejurimile, dar nici urma de vietuitoare. M-am intorc din nou la parau caci mi se facuse sete. Am sorbit o picatura din apa aceea. Atunci parca am sorbit din iubirea pura. Tot corpul mi s-a revigorat, iar simturile erau mai ascutite ca inainte. Deodata ai aparut tu. Erai mai frumoasa ca niciodata, mai frumoasa decat insasi natura. Cu un chip de inger mi-ai soptit la ureche: “in sfarsit suntem doar noi” si m-ai sarutat dintr-o clipire. Am vrut sa te intreb daca asta este fericirea adevarata, dar inainte sa o fac ai facut un gest care mi-a confirmat. Parca imi citisei gandurile.
Ai spus ca vom ramane doar noi pentru o eternitate si te-am crezut

din postura ei

nici macar un multumesc. nici macar "Cat de mult imi place", nici macar "cat de multe faci pentru mine,,,cat de multe faci pentru mine iar eu nimic, eu nu te-am facut niciodata poate sa te simti bine, sa te simti fericit. eu doar am asteptat mangaierea ta,iar tu ai oferit-o. tu aif acut totul, tu ai salvat relatia, tu m-ai astepat atata timp, iar eu doar am tacut. eu am incercat sa iti arat ca tin la tine prin tacere. nu mi-am dat seama ca nu vei putea sa-mi citesti gandurile. nu mi-am dat seama sau poate ca nu am vrut. nu am vrut sa iti arat niciodata gramul de iubire pe care ti-l port. sau poate iubire e un cuvant cam maret pentru ce simt. m-ai suprins de fiecare data, in toate privintele. 80% cred ca a fost placut. m-ai facut sa ma simt bine. am incercat sa ma schimb, asa am zis doar ca tu mi-ai spus ca nu vezi nicio deosebire. ti-am spus sa ai incredere si sa ma astepti. stiam ca vei accepta, dar acum imi zici ca te-ai saturat, iar eu nu cred ca pot face ceva...nu cred ca stiu."
poate ca ar trebui sa stii si poate ca ar trebui sa poti. asta ar trebui sa stii

Te astept

Lasa-ma sa te ating usor,
Da aripi viselor sa zboare,
Spune-mi in fiecare dimineata somn-usor,
Iar noaptea priveste catre soare.

Gandeste ca maine nu mai sunt,
Marturiseste-mi azi de ai ceva,
Petalele de trandafiri se pierd in vant,
Si cred ca te aud venind de undeva.

Mi-e dor de tot ce-a fost candva :
Nesiguranta, visele, dezamagirea
Si parc-as vrea sa fii odat-a mea
Am asteptat…sa-ti intalnesc iubirea.

Dar ai uitat…si tot s-a stins de-odata,
As vrea sa fii din nou aceeasi fata,
Sa ma veghezi cu inima curata,
Sa ma iubesti, ca alta niciodata.

Eu te-am iubit mai mult de-o viata,
Te-am asteptat si inca te astept…
Vreau sa aduci din nou acea speranta
Si as mai vrea sa te mai strang la piept.

am sa te uit

Doar vise eu mai am acum
Luminile se pierd in fum
Si zile trec,zile apar
Am sa te uit,dar nu stiu cum

Am sa ascult,am sa ma pierd
Am sa incerc, vreau sa te iert
Dar nu mai am ce face-acum
…cat mi-am dorit sa ma razbun

O sa manchid in ochii lui
In ochii lui…ai soarelui
Si-am sa incerc din nou acum
Am sa te uit,dar nu stiu cum


Dar tu te-ai dus, eu am plecat
Si piatra grea mi-ai ridicat
Cu nonsalanta eu iti spun
Am sa te uit,dar nu stiu cum

Vazand ca nu mai esti cu mine
Realizez ca e mai bine
Ori tu ori alta de ar fi
Tot as uita-o, tot ar pieri

Dar hai nu plange,sterge-te
Inchide ochii,pierde-te
In bratele-mi ce te doresc
Am si uitat,,,ca te iubesc


Sau te-am iubit,nici eu nu stiu
Caci zambetul mi-e-ntr-un sicriu
Si inima mea nu-I aici
Oare mai poti ceva sa zici?

Doar taci si lasa-ma sa-ti spun
Ca te-am iubit,eram nebun
Te-am si mintit dar tot iti spun
Am sa te uit,dar nu stiu cum

Dar unde esti,ca nu mai esti!
Unde-ai plecat,ai disparut…?
Ti-a zis c-am sa te uit oricum
Nu ai decat sa plangi acum

Dac-ai crezut tot ce am zis
Adu-ti aminte,ti-am promis
Adu-ti aminte ce-am grait
…as vrea doar ca sa fiu iubit

Ziceai ca poti sa imi oferi
Dar nu ajunge doar sa speri
Vreau sa te vad de nicaieri
Sa ma saruti, si sa ma chemi

Doar tu mai esti in joc acum
O viata am pierdut sa-ti spun
Ca te-am iubit,nimic ciudat
Dar oare ai apreciat?

Te las sa razi,sa plangi cat vrei
Gandeste-te daca ma vrei
Si striga-ma ca poate vin
Sau lasa totul pe destin

doar atat

I LOVE YOU
M-ating sa vad daca nu cumva visez. Poate doar mi se pare…poate nu sunt acolo. Si totusi eu sunt. Ma simt deasupra tuturor, parca fara nicio grija, fara niciun gand, ascultandu-i doar bataile inimii, simtindu-i doar respiratia fierbinte pe piele ce se intensifica cu fiecare miscare, cu fiecare mangaiere a mea, cu fiecare soapta. Cu fiecare secunda ce-mi zboara pe langa ureche, cu fiecare adiere ce-mi mangaie fata o doresc mai mult. Lacrima din sufletul meu s-a uscat. Ochii, doar ochii mi se mai misca…am inghetat cu totul. Parca nu indraznesc nici sa mai respir,nici sa clipesc. As fi vrut sa dureze parca mai mult decat o eternitate sau poate…sa nici nu fi existat. Buzele ei dulci si suave, rosii ca petalele unui trandafir de munte imi mangaie usor fata. Mainile-i sincere imi cuprind trupul, lasandu-mi pe piele parca un semn, un semn al iubirii. Nu am nevoie de nimic pentru a sti ce vrea…gandurile ei sunt si ale mele, inima mea bate in acelasi ritm cu a ei. Parca ne contopim intr-o singura fiinta,parca cerul si pamantul s-au unit deodata,parca raul si binele au facut pace, visele au prins viata, parca… dar totul e real, suntem doar noi. O clipa de ratacire m-a cuprins. In acel moment o vedeam doar pe ea si nimic altceva. Genele-i lunge ce ascundeau ochii ei caprui pe care parca ii sorbeam, finetea fetei ei,,,totul, totul era facut in asa fel incat sa te faca sa iti doresti sa nu mai mori sau sa o faci pe loc. As fi vrut sa strig:”te vreau”,dar am tacut. Am lasat tacerea sa vorbeasca, am lasat privirile sa discute, am lasat inimile sa se-ngane. “O data in viata poate esti fericit cu adevarat. Conteaza doar sa-ti dai seama cand s-a intamplat si sa-ti aduci aminte cu placere.”
“Un muritor ce a facut un lucru nemuritor. Stiu ca niciodata nimeni nu-mi va putea lua amintirea. Raman cu ea caci acum imi e cel mai bun prieten…”

doar pentru tine

au fost doar niste cuvinte. au fost doar niste prostii. gandul meu era plecat departe,tot la tine. la tine este si acum, la tine este si inima mea, la tine sunt eu. am fost naiv,m-am jucat. voiam sa fiu un copil, voiam sa nu fiu eu...credeam ca totul mi se cuvine si ca pot face orice. nu trebuia sa ma joc,doar sa tac si sa-ti spun ca te iubesc,orinde ai fi,oricum ai fi, orice ai face.nu am vrut niciodata sa te supar,doar sa te atrag mai mult... cu asta cred ca vei intelege totul...

un dar din cer

o lacrima din cer picata
pictata-n suflet si uitata
pierduta-n marea-ntunecata
de alte ganduri suprimata

gandindu-ma la ea deodata
cat mi-as dori sa fie fata
sa fie fiint-adevarata
cu ea as vrea sa zbor de-ndata

Ticaind dupa raspunsuri

Un lucru imi e greu sa accept :TIMPUL…timpul ce trece ca nebunul,zburand parca sper alte meleaguri,sper alte tinuturi. Nu are mila,nu asteapta pe nimeni. Cu fiecare bataie a inimii,cu fiecare respiratie, cu fiecare clipire din ochi ma apropii mai mult de un raspuns. Fiecare picatura de sange varsata,fiecare lacrima,fiecare oftat imi doresc sa nu fi fost in zadar. Parca fiecare bataie a ceasului se aude mai tare si mai tare. Parca nu vrea sa se opreasca. Pendulul bate in continuu provocandu-mi o stare de neliniste,facandu-ma sa ma intreb : « unde ma duc ? ». "unde ma poarta vremea,unde ma trimite timpul?"…intrebari doar. As vrea sa pot lega ceasul pentru a opri trecerea timpului. Vreau sa raman mereu copil sau mai bine zis, vreau din nou sa fiu copil. Vreau sa ma bucure fiecare adiere de vand, fiecare picatura de apa ce-mi mangaia fata, fiecare fulg de nea ce-mi cadea pe nas, fiecare poveste spusa de mama. Am invatat sa pretuiesc momentele palcute poate prea tarziu, dupa ce a trecut TIMPUL, el rivalul meu etern.

...Gandidu-ma la ea...

cand se lasa noaptea-n zare
cand luna pe cer apare
cand lacrima-mi curgea prea tare
iubire,tu ma-ntrebai : »te doare » ?

si eu iti spuneam « n-am nimic «
dar tot mai plangeam un pic
tu imi erai ca un sfetnic
cu tine ma simteam mai puternic

puteam sa cred,sa visez,sa imi doresc
doar inchideam ochii,nu trebuia sa te privesc
nu trebuia sa jur ca te iubesc
doar ca incercam…sa nu gresesc

zambeam,caci ma faceai sa zbor
tu imi dadeai o raza de-ajutor
ma faceam rosu ca un bujor
cand te vedeam pasind…pe-al nopti prag usor

simteam cum te-nfierbiti cu totul
ma gandeam »oare e norocul ? »
cand mi-am dorit sa nu se stinga focul
nu veau ca altul sa-mi ia locul

vreau doar sa fii tu zana mea
sa simtim la dublu dragostea
si sa inchidem fericirea
caci noi detinem nemurirea

Amintiri scrise..

E ultima seara
Si-ti spun,, mai stai!”
Eziti sa pleci,
Dar spui ca n-ai,
N-ai timp s’astepti…
Si-ti spun ,,adio”…
Iar tu ingheti
Si ma saruti.
Si-apoi ma ierti!
Si vrem ca timpu’sa se’opreasca…
Sa nu ne ia iubirea noastra!
Si’am vrea s’ajungem sa murim
Soptindu-ne ca ne iubim
S’avem un suflet.acelasi vis,
Sa ne iubim cum ne’am promis!


scris de g3orgi_big_dwarf

Una singura:TU

In ochii tai vad curcubeul,
iar mainile tale m-ating,ma mangaie
si vantul ce sufla ar vrea ca sa vuie
sa vezi cum tremur te opreste doar gerul

prin inima ta as strapunge-o sageata
iar varful ei mi l-as trece prin suflet
sa stiu ca-s legat de o singura fata
si mereu sa ma rasplatesti c-un zambet

as rupe in patru,in cinci sau zece
orice urma de dezamagire
iar lacrimile tale par acum albastre
iar farmecul tau pare rece

te vad,dar imi vine sa intr-un pamant
de tine,de tine mi-e frica
chem ingeri chem demoni nu stiu ce sa zica
ma inchid in mine strigand :

« de ce m-ai lasat sa sufar,sa mor ?
de ce nu ma lasi sa iubesc ?
crezi ca-mi e usor mereu sa cersesc ?
iubirea ta imi trezest-un fior. ! »

aprind lumanarea din candela rupta
si-ncerc sa-mi luminez calea vietii
dar uit ca in fata-mi se intind peretii
asculta,hai vino si-asculta

Mister...

Mistere


Ma simtr asa de aiurea…ce senzatie ciudata…neputinta. Nu pot sa fac ce-mi place si asta ma termina...vreau sustinere,incredere,libertate. Ma maturizez pe zi ce trece si vad din ce in ce adevarata fata a vietii. Imi vine sa strig in gura mare ca nu mai pot...dar cine ma crede ? Cine imi da atentie ? Cati or sa vrea sa ma ajute ?...stiu...putini. Prea putini pentru a putea razbi.
M-am trezit dimineata si am fost uimit de tot. Sunt un om,gandesc. Exista atatea lucruri in jurul meu fara raspuns. Atatea lucruri banale care nu stiua de unde vin. Atatea intrebari...atatea dorinte...atatea vise.
Incerc sa definesc cuvantul « viata ». Nu-i dau de cap. Ce rost are, pentru ce traim. Suntem bucurosi,tristi. Suntem dezamagiti,impliniti. Sentimente...dar de unde vin oare ? De ce nu te poti simti bine cand defapt esti trist sau de ce nu te simti trist cand esti bucuros ? O lumea plina de mister...pentru mine.
E un lucru ingrozitor viata deoarece esti sigur in ea doar de un singur lucru : moartea. De ce traiesti ? pentru a muri ? Haha...nu cred. Si daca m-as fi nascut si daca nu nu ar fi fost acelasi lucru ? Traim unul pentru altul,dar de ce ? Unlant neintrerupt pe care eu vreau sa-l rup. Vreau sa traiesc pentru mine...dar realizez ca am nevoie si de altii. Un lant de interdependenta intre oameni. Un om nu-si poate satisface singur toate nevoile.
Incep sa ma departez de subiect asa ca mai bine inchei aici...
Trag concluzia : viata e un mister...nu stiu de ce traim si ce rost avem...poate ca am sa aflu candva... « acolo sus ».

Totul...

Cand totul se stinge
O lacrima curge
De dor si durere
Si-un zambet se frange.

Inchizi ochii si taci.
Astepti in tacere
Vreun suras de ingeri
Si-o raza de placere.

Te-ngani singur cu stelele
Vrei sa stii unde-s vremurile
Alungi toate blestemele
Scoti la iveala temerile.

Te-ntrebi « oare de ce ? »
Dar de ce nu ?
Asa a fost sa fie...
Usor iti mangai sufletu’.

Credita s-a sfarsit.
Durerea e mai mare
Te uiti la asfintit
Si-ai vrea sa fii un soare

Sa-i mangai fata cu lumina
Si sa-i aduci un zambet maree
Sa-i privesti ochii cum suspina
Caci ii erai ca o raza de soare

Intr-un cuvant tu erai cerul
Iar ea…o biata stea.
Ii mangaiai cu vorbe sufletul
Si-I picurai in suflet dragostea

Ultima iubire

Asculta-mi cuvantul
Ce vuie prin tine
Si-nvata descantul
Dragostei pentru mine

Paseste peste mine
Caci numai asa
Stiu ca-ti va fi bine
Ca mi-ai luat viata

mi-ai inecat steaua
ce-mi ardea pe cer
mi-ai omorat speranta
cu-n demon,nu inger

m-ai rupt in farame
dar...iti pare rau
pui suflete s-adune
vrei iar...sa fiu al tau

te las noaptea sa suferi
sa strigi de durere
te gandesti la placeri
mai vrei o mangaiere

stai singura-n noapte
si ploaia te uda
m-auzi,vin in soapte
dar flacara-ti muta

te duci pe-un taram
ce nimeni nu stie
in mana faram
si-ultima agonie

inger...

Mi-esti inger copila
caci zambetul tau
ma face de-a pururi
sa fiu iarasi eu

cand lacrima-ti curge
pe gene prelinge
un dor cat o mare...
ce nu se mai duce

si cerul pe bolta-i
cand negura cade
aprinde faclii...
si iar un vis arde

il stinge-al tau murmur
ce tainic rasuna
si toti vin si-aduna
din el o farama

o voce m-alina
un gras parc’ de inger
cu inima plina
adorm in lumina

si ma trezesc in noapte
sub tacuta-ti veghe
nu-mi vine a crede
ma mangai cu soapte

ma-mbibi cu placere
ma-mfrupti din iubire
ma-mbraci in incredere...
farami dezamagire

in mainile-ti reci
de sinceritate pline
te chem...nu vii la mine
dar mari o sa treci

caci voi fi departe
ma vei visa in noapte
vei plange cu patimi
ai sa te-neci in lacrimi

Zburand...

Incerc sa scriu ce simt si sa simt ce scriu. Ma retrag in fatza computerului si incep sa astern pe foaia virtuala cateva ganduri. Ma gandesc la toate cele petrecute in ultimul timp. Nimic prea bun care sa ma inveseleasca. Nu ma mai inveseleste nimic. Nici macar o nota de 10 la scoala care acum ceva vreme ma bucura mult. Nici macar un cadou primimit,nici macar un lucru frumos facut din suflet. Insensibil ma vor crede multi. Poate ca asa am ajuns,dar nu stiu de ce. Poate chiar din vina ta sau a lui sau a voastra. Nu pot sa-mi dau seama de asta si nu cred ca ar putea ceilalti. Deasta nici nu le spun de simtamintele mele pentru ca pe unii i-ar ingrijora...pe altii nu. Tin in mine desi stiu ca nu e bine. Aceste sentimente ascunse undeva in fundul sufletului te fac sa fii nesigur de tine,iar nesiguranta duce la esec. Nu vreau sa esuez in ceea ce imi propun si deasta vreau sa gasesc cat de repede posibil un ajutor. Imi doresc sa ies din starea asta cat de curand posibil sa vad din nou frumusetile vietii asa cum le vedeam inainte...sa ma bucur ca un copil, cum o faceam candva. Cu siguranta toti ma cred un ciudat sau cred ca am vreo depresie sau cine stie ce alte lucruri. Sunt prea puternic pentru a putea avea o depresie. Asa ma simt si asa sunt eu. Ce pot face ? As vrea sa fiu acceptat asa cum sunt...de toti. Doar ca atunci cand nu intelegi pe cineva crezi ca e ciudat deoarece tu nu poti sa fii la nivelul lui si nici nu ai capacitatea lui de a intelege unele lucruri. Ce sa facem,asa este viata :cruda,rea,nu te menajeaza deloc. Oare cati au puterea sa treaca prin ea neatinsi ?
Nu cred ca multi asa ca ma cufund in vise unde pot fi ce si cine vreau. Doar ca...nu am nici macar imaginatie...